Fostul General, Mircea Chelaru a depus plângere la Parchetul General, acuzându-l de propagandă pentru război pe Kelemen Hunor, președintele UDMR în urma afirmațiilor făcute despre incidentele petrecute pe 6 iunie la Valea Uzului. Scopul lui este clar, denigrarea etnicilor maghiari din Ardeal la nivel internațional, defăimarea ungurilor în ochii românilor și distragerea atenției despre problemele reale, cum ar fi și acțiunea prin care au ridicat cele 50 de cruci pentru ostașii români, din bani publici, în mod ilegal, dezvăluind până la urmă că în  cimitirul respectiv sunt doar 11 soldați români înmormântați. 

Reclamantul Chelaru în anul 2000 a fost pentru câteva luni șef al Statului Major General, iar în prezent este primvicepreședintele  Partidului Neamul Românesc. Revolta Generalului Chelaru a reieșit în urma interviului dat de Kelemen Hunor în emisiunea în limba română a postului de radio RFI (Radio France Internationale) despre ocuparea forțată a cimitirului din Valea Uzului. În cadrul emisiunii, Kelemen Hunor a afimat, că atacarea secuilor, care au format lanțul uman, distrugerea porții cimitirului, ruperea crucilor de lemn ai soldaților maghiari și aruncarea cu pietre în oameni este un act de vandalism. 

“A fost o provocare pusă la cale de câteva organizații, plus câțiva preoți, plus foști militari în rezervă, inclusiv generalul Chelaru. În mod evident a fost un atac organizat împotriva persoanelor care au alcătuit lanțul uman.” 

În plângerea depusă la Parchetul General, fostul șef Chelaru îl acuză pe Kelemen Hunor de amenințare, de comunicarea de informații false și de propagandă pentru război. În opinia lui, președintele UDMR, prin declarațiile făcute pune în pericol relațiile sociale care privesc siguranța internă a statului prin subminarea încrederii dintre cetățeni și instituția militară a statului.

În conținutul plângerii depuse de Generalul Chelaru sunt formulate acuzații precum că: Kelemen Hunor a răspândit ştiri neverificate sau de-a dreptul inventate, în scopul provocării unui conflict violent intern posibil escaladat până la confruntări armate, faptă prevăzută de Codul Penal ca propagandă pentru război.

După cum am mai scris, în buletinele de știri anterioare, legat de această temă, maghiarii din Ardeal undeva în luna aprilie au constatat că Autoritățile locale din comuna Dărmănești, din județul Bacău, și-au creat parcele române, pe mormintele soldaților maghiari, în cimitirul internațional de la primul război mondial, aparținând de comuna Sânmartin, din județul Harghita. Momentul culminant a avut loc pe 6 iunie, când s-a produs ocuparea forțată a cimitirului de către români și în urma căreia au rămas pagube morale și materiale.  

Situația devine agravantă prin faptul că împotriva delimitării ilegale a parcelelor din cimitir, făcuți pe bani publici, nu există nicio plângere penală inițiată și nici împotriva persoanelor care au vandalizat cimitirul, distrugând porțile, în timp ce mai mulți dintre etnicii maghiari, care au alcătuit lanțul uman au fost amendați cu sume exagerate. 

Kommentek