În ciuda numeroaselor angajamente internaționale și a reglementărilor naționale vaste în materie, așa cum a fost semnalată de mai multe ori de către organizația noastră, România continuă să fie datornic în ceea ce privește restituirea bunurilor confiscate de la biserici în timpul regimului comunist. Procesul de restituire din România stagnează de ani de zile și implică, în cea mai mare parte, proprietățile bisericilor maghiare, numeroase castele, conace, respectiv moșii care anterior aparțineau proprietarilor maghiari.

Una dintre cele mai vechi biblioteci din Transilvania este Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Conform unei hotărâri de guvern din 1999, biblioteca trebuie restituită Bisericii Romano-Catolice. În anul 2012, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amendat România pe motiv că nu a soluționat cazul într-un timp rezonabil.

Cea mai nouă evoluție în ceea ce privește acest patrimoniu cultural este o decizie judecătorească de primă instanță a Curții de Apel Alba Iulia, prin care instanța a respins cererea Bisericii Romano-Catolice de restituire a bibliotecii care aparține în mod legal acesteia.

Punctul de vedere al bisericii este că, potrivit testamentului lui Ignác BATTHYÁNY, biblioteca și planetarul i-au fost lăsate Bisericii Romano-Catolice dat fiind faptul că sintagma „Provincia Transilvaniei” – pe baza căreia statul român se consideră drept succesor – denotă biserica în sine.

O altă decizie recentă, la fel de absurdă, este cea a Tribunalului Giurgiu, care se referă la proprietatea forestieră de 9300 hectare a familiei BÁNFFY. Cu toate că printr-o hotărâre de restituire din anul 2007 s-a prevăzut în mod neechivoc că dreptul de proprietate asupra terenului forestier aparține familiei BÁNFFY, această hotărâre a fost atacată în 2014 de către fostul prefect al județului Mureș, Vasile Liviu OPREA. Decizia Tribunalului Giurgiu este definitivă și prevede că proprietatea BÁNFFY aparține statului.

Astfel, este evident că procesul de restituire din România nu numai că stagnează, dar parcă se dau pași înapoi. Considerăm că ceste hotărâri sunt afronturi la dreptul fundamental de proprietate și campanii discriminatorii împotriva anumitor religii și minorități etnice.

 

Kommentek