În ultimii doi ani au avut loc mai multe încercări în domeniul dezvoltării drepturilor lingvistice ale minorităților din România, însă fără succes. O asemenea inițiativă nu a primit vot favorabil în Parlament în anul 2017, iar anul trecut, deși s-au introdus mai multe paragrafe pe această temă în Codul Administrativ, ulterior Codul a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională.
Actualul Guvern acum se pregătește să adopte prin Ordonanță de urgență Codul Administrativ, însă acest regulament, care a fost supus spre dezbatere publică, în actuala versiune nu conține prevederile inițiale referitoare la folosirea limbii minorităților naționale. În noua versiunea nu este inclusă de exemplu prevederea care se referă la obligativitatea de a afișa și în limba minorităților denumirea străzilor, a piețelor și parcurilor acolo unde populația minoritară atinge pragul de 20 %. Printre articolele excluse se află și prevederea referitoare la accesarea diferitelor formulare în limba minorității, precum și introducerea pragului alternativ în privința implementării drepturilor lingvistice.
În actuala formă, Codul Administrativ este inacceptabil, a declarat Cseke Attila, senatorul UDMR, care a fost membru în comisia parlamentară, care a elaborat textul inițial al Codului. “Munca parlamentului nu este luată în considerare de către Guvern”-a afirmat Cseke Attila, care a adăugat și următoarele: “În actuala formă nu se regăsește nicio prevedere, care fusese adoptată de către Parlament la inițiativa UDMR-ului.” În opinia senatorului, singura opțiune acceptabilă ar fi ca Codul Administrativ să conțină din nou prevederile adoptate de către parlament.