După ce în urmă cu doar câteva zile, trei partide au sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege care garanta folosirea limbii materne pentru minorități în sistemul de sănătate, drepturile lingvistice se află din nou sub atac, de această dată din partea prefectului județului Covasna. Acesta a cerut ca formularele de finanțare bilingve eliberate de către Consiliul Județean Covasna să fie redactate exclusiv în limba română.
De câțiva ani Consiliul Județean eliberează formulare bilingve (în română și maghiară) pentru organizațiile neguvernamentale care vor să aplice pentru fonduri nerambursabile, fapt necontestat până acum. Este deci de neînțeles de ce acum Prefectura Covasna s-a sesizat în legătură cu formularele bilingve eliberate recent pentru cei care vor să solicite fonduri pentru programe culturale, educativ-științifice, sportive, de recreere și de tineret. Prefectura susține că formularele nu sunt în conformitate cu legislația, care garantează dreptul la formulare bilingve pentru persoanele fizice, dar nu și pentru persoanele juridice.
Consiliul Județean a fost pus în situația dificilă de a alege între desconsiderarea avertismentului din partea Prefecturii, care a amenințat cu atacarea hotărârii consiliului privind acordarea de fonduri pentru mai bine de 600 de proiecte, sau supunerea dorinței prefectului de a publica formularele doar în limba română. Conducerea Consiliului Județean a ales a doua variantă pentru a nu pune în pericol finanțarea organizațiilor. Cu toate acestea, președintele Consiliului Județean Covasna, TAMÁS Sándor, a declarat că vor prezenta această problemă la forurile internaționale, deoarece este o chestiune de principiu. Au decis, de asemenea, să traducă formularul în limba maghiară pentru a ușura completarea acestuia în română.
Președintele Consiliului Județean a subliniat că nu sunt de acord cu intențiile prefectului, și că vor continua lupta pentru dreptul comunității maghiare de a-și folosi limba maternă în instituțiile publice. „Scopul nostru este ca limba maghiară să fie limbă oficială în Ținutul Secuiesc, pe lângă limba română, și ca formularele bilingve să fie un fapt de sine înțeles” – a adăugat TAMÁS Sándor.
Considerăm că este inacceptabil ca zece ani după ce România a ratificat Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, în loc să faciliteze folosirea limbii materne de către minorități, instituțiile statului de regulă împiedică acest lucru.