Două propuneri legislative care conțin prevederi favorabile minorităților naționale au fost recent adoptate în Parlament, ambele așteptând promulgarea de către Președintele Klaus Iohannis.
Una privește modificarea Legii Educației din 2011, care stipulează că minoritățile lingvistice trebuie consultate ori de câte ori se dorește crearea, reorganizarea sau închiderea unei instituții de învățământ a acelei comunități lingvistice. Această modificare a fost apreciată de către comunitatea maghiară din România, căci ar preveni situațiile precum cea a liceului catolic din Tîrgu Mureș, soarta căruia este încă incertă.
Cu toate acestea, până acum Președintele a refuzat să promulge această lege, invocând unele expresii din textul legii care în opinia lui Iohannis sunt ambigue, printre care și termenul de “minoritate lingvistică”. Considerăm că este regretabil că Președintele, dânsul însuși un membru al unei minorități lingvistice, și anume minoritatea sașilor din România, își folosește atribuțiile pentru a bloca o legislație care ar fi benefică tuturor minorităților lingvistice din România.
Cealaltă propunere vizează noul Cod Administrativ, care conține niște prevederi favorabile pentru drepturile lingvistice ale minorităților. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș a adresat o scrisoare Președintelui Klaus Iohannis în care cer ca legea să nu fie promulgată, deoarece, în opinia lor, aceasta pune în pericol statului limbii române ca limba oficială a țării. Erika Benkő, liderul Asociației pentru Protecția Drepturilor Minoritare “Mikó Imre” a declarat: “Mi se pare inacceptabil ca în secolul XXI. cineva să fie deranjat de faptul că alții își folosesc limba maternă. Comunitatea maghiară din Transilvania reprezintă o valoare culturală pentru România. Este foarte jignitor și inadmisibil să fim împiedicați în exercitarea drepturilor noastre fundamentale”.