Asociația Civică pentru Demnitate în Europa, condusă de bine-cunoscutul provocator naționalist Dan Tanasă, își continuă lupta împotriva inscripțiilor maghiare. Ca urmare a ultimei acțiuni intentate de asociație, o hotărâre a primei instanțe obligă la îndepărtarea indicatorului bilingv de bun venit, amplasat la granița dintre județele Covasna și Brașov.
Indicatorul a fost montat în anul 2013, în urma unei colaborări de succes într Consiliul Județean Brașov și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Organizația lui Dan Tanasă a dat în judecată Consiliul Județean în noiembrie 2018, invocând faptul că populația maghiară din județul Brașov nu atinge pragul de 20%, astfel montarea indicatoarelor bilingve este împotriva legii, potrivit asociației.
După cum organizația noastră a specificat de mai multe ori în cazuri de acest gen, inițiate de același Dan Tanasă, și după cum au afirmat și mulți politicieni în legătură cu acest incident nou, legea nu interzice administrației publice locale amplasarea indicatoarelor bilingve, chiar dacă populația etnică minoritară nu atinge pragul de 20%. Kovács Attila, președintele UDMR Brașov a menționat: “Consiliul local și județean au hotărât împreună despre montarea indicatoarelor, în ciuda faptului că populația maghiară nu atinge pragul de 20%, astfel recunoscând și accentuând multilingvismul istoric al județului Brașov.”
De asemenea, mai mulți au subliniat că acest incident indică un dublu standard în ceea ce privește drepturile lingvistice ale comunității maghiare. Antal Árpád, primarul din Sfântu Gheorghe a punctat că după logica deciziei pronunțate de Tribunalul București, ar fi ilegale și inscripțiile bilingve Sibiu-Hermannstadt, deoarece nici populația germană din Sibiu nu atinge pragul de 20%, dar cu toate acestea, nimeni nu a dat în judecată consiliul local din Sibiu pentru montarea plăcuțelor respective.
Reprezentanții din județul Brașov au afirmat că vor declara apel împotriva deciziei date în primă instanță și vor continua lupta pentru menținerea diversității lingvistice din județul lor.
Considerăm extrem de regretabil faptul că sistemul judiciar din România susține astfel de acțiuni naționalist-șovine, mai ales că în acest caz a fost vorba de o decizie comună a reprezentanților români și maghiari din județul Brașov, o decizie care ar fi trebuit considerată un exemplu pozitiv, ca și semn de normalitate și respect în relațiile interetnice.