În urma vizitei președintelui Klaus Iohannis în Ținutul Secuiesc la data de 18 iulie, mass-media română a lăudat în mod serviabil conduita patriotică a șefului de stat și tactica „admirabilă” cu care a ocolit capcanele puse de liderii locali ai comunității maghiare. Au apreciat îndeosebi faptul că președintele nu a preluat personal steagul secuiesc care i-a fost dăruit, ci i-a cerut unui membru al delegației sale, iar președintele le-a dat în schimb gazdelor un tricolor. Deși președintele a ascultat preocupările liderilor locali, inclusiv discriminarea etnică cu care se confruntă comunitatea maghiară, Iohannis s-a grăbit să bagatelizeze aceste chestiuni, și i-a rugat pe cei prezenți să se concentreze mai degrabă pe acele probleme cu care se confruntă și restul țării. Această manevră a fost foarte apreciată de către mass-media română.
Din păcate însă unii comentatori politici nu s-au mulțumit de lăudarea entuziasmată a președintelui, ci au trecut la un discurs xenofob alarmant adresat împotriva comunității maghiare din ținutul secuiesc. Exprimându-și revolta față de faptul că președintele a primit un steag secuiesc, gazda emisiunii Jocuri de putere de pe Realitatea TV, Rareș Bogdan, cunoscut de altfel pentru afirmațiile sale antimaghiare, s-a referit la steag ca „o față de pernă”, „un cearșaf”. De fapt, întreaga emisiune a fost dominată de un ton ostil față de comunitatea maghiară și liderii acesteia, care „au îndrăznit” să invoce președintelui „presupusele” probleme ale secuilor. Unul dintre oaspeții emisiunii, un istoric de altfel, nu s-a sfiit să spună: „trebuie arătată ușa celor care nu vor să fie români”. Prin asta a sugerat practic că nu este loc în România pentru cei care sunt diferiți față de majoritate.
Este îngrijorător să vedem cât de repede opinia publică din România poate să fie întoarsă împotriva comunității maghiare, și cât de viscerală este sentimentul antimaghiar, chiar și la o sută de ani de la formarea statului român modern și la 27 de ani după instaurarea democrației.