Săptămâna trecută, mai mulți membri ai UDMR au participat la întâlniri cu delegația specială a Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI), care a venit într-o vizită oficială în România. UDMR a prezentat Comisiei și un raport scris, în care au semnalat câteva dintre cele mai importante probleme care privesc drepturile comunității maghiare.
Una dintre principalele preocupări relatate în raportul prezentat de UDMR a fost manifestarea repetată a discursului de ură de-a lungul anului 2017 și la începutul acestui an, mai ales cazurile care s-au ivit după modificările de lege propuse de către UDMR cu privire la folosirea limbii minorităților naționale în administrația publică, respectiv în legătură cu legea prin care ziua de 15 martie ar fi fost declarată ziua națională a maghiarilor în România. Ambele cazuri au dus la o creștere șocantă a nivelului de xenofobie și intoleranță în țară, politicieni și jurnaliști români contribuind în mod semnificativ la acest discurs anti-maghiar.
Raportul menționează, de asemenea, discriminarea sistematică care afectează regiunea istorică a Ținutului Secuiesc. Autorii raportului dau drept exemplu interzicerea arborării steagului secuiesc în spațiile publice, respectiv faptul că autoritățile române refuză să acorde personalitate juridică acelor asociații care se referă în denumirea lor oficială la Ținutul Secuiesc.
Unul dintre reprezentanții minorității maghiare care au informat ECRI în persoană despre diferitele forme de discriminare împotriva comunității noastre a fost vicepreședintele executiv UDMR pentru cultură, Hegedüs Csilla. În prezentarea ei a subliniat că „România aplică standarde duble cu privire la respectarea drepturilor minorităților naționale și în ceea ce privește folosirea de către aceștia a simbolurilor naționale.”
În legătură cu opoziția față de propunerile de lege sus-menționate și valul naționalist pe care acestea le-au generat în mass-media, în prezentarea ei în fața Comisiei, deputata UDMR Benkő Erika, liderul Serviciului de Asistență Juridică în Domeniul Minorităților „Mikó Imre”, a ținut să sublinieze următoarele: „Din păcate, respingerea viscerală a diversității etnice și intoleranța sunt mult mai prevalente decât buna voință față de minorități, deși legislația favorabilă minorităților naționale este menită să contribuie la bunăstarea generală a acestora, și astfel la îmbunătățirea relațiilor dintre minoritate și majoritate.”