După ce partidele din opoziție au atacat noul Cod Administrativ, săptămâna aceasta și Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională pentru un control de constituționalitate înainte de promulgare a legii, care include o serie de reglementări menite să garanteze drepturi lingvistice pentru minoritățile naționale.
Așa cum am semnalat în buletinele noastre anterioare, noul Cod Administrativ a fost votat în Parlament și aștepta doar să fie promulgat de către Președintele Iohannis, care însă a eliberat recent un document de 100 de pagini, în care și-a explicat obiecțiile în legătură cu mai multe articole din noul cod. Printre altele, Președintele a contestat constituționalitatea și în cazul câtorva articole care reglementează folosirea limbii materne de către minoritățile naționale.
Invocând de mai multe ori faptul că limba română este singura limbă oficială a țării, Președintele s-a declarat împotriva mai multor drepturi lingvistice, de exemplu împotriva plăcuțelor bilingve cu denumirile străzilor. Asta în ciuda faptului că, în recomandările sale pentru România, Consiliul Europei menționează în mod regulat această chestiune. De asemenea, Iohannis a contestat și reglementarea care stipulează că, în unitățile administrativ-teritoriale care au un număr semnificativ de cetățeni aparținând unei minorități, funcționarii care lucrează în instituțiile publice trebuie să cunoască limba acelei minorități. Noua lege conține și un articol care prevede că, în acele localități unde o minoritate nu atinge pragul de 20%, și astfel aplicarea drepturilor lingvistice prevăzute în lege nu este obligatorie, asta nu înseamnă că implementarea acestora este interzisă. O asemenea clarificare ar fi foarte importantă luând în considerare că în ultimii ani autoritățile au atacat în mod frecvent decizii ale consiliilor locale menite să extindă drepturile lingvistice, autoritățile folosind tocmai argumentul că aceste măsuri nu sunt obligatorii conform legii.
Nu numai că Președintele s-a poziționat ferm împotriva extinderii drepturilor lingvistice ale minorităților, dar a contestat și unele practici deja existente. În argumentarea sa, Iohannis își exprimă preocuparea în privința unei practici răspândite în regiunile unde minoritatea maghiară reprezintă o majoritate, și anume faptul că ședințele consiliilor locale pot să se desfășoare în limba unei minorități naționale, cu condiția ca consilierii români să aibă traducere. Astfel, o decizie a Curții Constituționale în favoarea obiecțiilor exprimate de Președinte nu doar că ar stopa procesul de actualizare a drepturilor minorităților în România, dar ar regresa progresul din acest domeniu.
În reacția sa la acțiunile Președintelui, Attila Cseke, liderul UDMR în Senat, a declarat că articolele contestate de către Iohannis “apar în numeroase acorduri UE și tratate internaționale ratificate de către România, precum și în recomandările Consiliului Europei. Deci în opinia Președintelui, în România nu este nevoie de promovarea folosirii de către minorități a limbii materne, mai mult, chiar și drepturile garantate prin lege de 17 ani ar trebui reduse.”
Recunoscând faptul că Președintele are dreptul de a ridica obiecții la Curtea Constituțională, în acest document lansat recent, părțile care contestă clarificările și modificările referitoare la folosirea limbii materne de către minoritățile naționale, nu pot fi interpretate altfel decât ca un atac împotriva drepturilor lingvistice ale minorităților.